Malarie, leishmanioza, febra galbena sau encefalita japoneza. Sunt câteva dintre bolile pe care le aduc strainii care vin sa munceasca în tara noastra. Infectionistii spun ca, desi muncitorii îsi fac analizele, uneori exista riscul ca boala sa nu fie depistata si sa fie transmisa în România. Iar noi nu ne putem apara, pentru ca nu suntem imunizati împotriva lor.
Peste 11.000 de straini lucreaza, oficial, în România. Numarul lor însa este mult mai mare. Chinezii care stau de luni de zile în fata Ambasadei de la Bucuresti sau africanii care lucreaza în numar mare pe santiere au devenit deja o imagine obisnuita pentru cetateni.
Medicii români se asteapta ca, în urmatorii ani, din cauza afluxului de straini, maladiile specifice zonelor de unde vin sa infecteze tot mai multi români. În plus, mii de concetateni prefera sa îsi petreaca vacantele în locuri exotice de pe glob. O problema este si cea a muncitorilor români din spatiul Uniunii Europene, mai ales cei care muncesc în sudul Italiei, în Spania sau Malta. Acestia sunt expusi malariei si altor boli specific tropicale, întrucât în aceste zone, clima s-a schimbat, iar insectele purtatoare de paraziti au avansat si în zona europeana.
Bucurestiul, unde exista cea mai mare concentratie de imigranti asiatici, se afla pe primul loc la numarul total al persoanelor infectate cu virusul hepatic B. Un bucurestean din cinci are în organism, în forma latenta sau activa, virusul hepatic B. Aproximativ doua milioane de români au hepatita B si C, sustin medicii. Oficial sunt înregistrati aproape 400.000 de bolnavi cu virus B si C, însa, în realitate, exista mai multi.

“Asiaticii aduc virusuri hepatice”

În afara de bolile tropicale, virusurile hepatice, aduse din tarile asiatice, ameninta România. Imigrantii asiatici, veniti la munca în România ne-ar putea îmbolnavi cu virusurile B sau C, trag un semnal de alarma specialistii români.
“La ei, virusurile hepatice B sau C se transmit foarte usor. Astfel de tari se gasesc în zona rosie, cu peste 8% cazuri de hepatita”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, director medical al Institutului “Matei Bals”.

Peste 11.000 de straini lucreaza în România

Oficiul Român pentru Imigrari a eliberat, anul trecut, 8.938 de permise de sedere în scop de angajare. Peste 3.000 au fost solicitate pentru turcii adusi de Bechtel. Chinezii se situeaza pe locul doi cu aproape 2.200 de autorizatii, iar pe locul trei sunt cetatenii moldoveni – 700 de permise de munca eliberate.
În România lucreaza, însa, multi alti muncitori, din cele mai diverse tari, precum: Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Camerun, Columbia, Congo, Etiopia, Filipine, India, Guatemala, Japonia, Iordania, Senegal, Sudan, Thailanda, Zimbabwe, etc.
Principalele domenii în care muncesc cetatenii straini în România sunt: constructiile, productia, serviciile, comertul, domeniile bancar si sportiv. În afara de permisele de munca, anul trecut, au mai fost eliberate alte 2.739 de permise de sedere în scop de detasare.

“Malaria, adusa frecvent la noi”

Conf. dr. Sorin Rugina, directorul Spitalului de Boli Infectioase Constanta, ne-a declarat: “Aceste boli asa-zis tropicale sunt, de fapt, unele de import, aduse de muncitorii români din strainatate, de cei care vin sa munceasca la noi si chiar de turisti. Am avut trei cazuri de leishmanioza adusa, din Italia si din alte state mediteraneene si sase cazuri de malarie importata din Africa. De obicei, muncitorii straini îsi fac analizele. Totusi, exista cazuri în care boala nu e depistata la timp, iar muncitorul dezvolta maladia pe teritoriul tarii noastre, punând în pericol si sanatatea celor din anturajul sau.”

De unde vin maladiile

Malaria:

Este raspândita larg în Africa, dar si în unele tari din Asia si America de Sud, fiind transmisa prin întepatura de tântar. Semnele de boala care trebuie sa alerteze sunt: febra, diarea, dureri de cap, eruptii tegumentare. În oricare dintre aceste situatii, este necesara consultarea medicului.

Leishmanioza:

Este o boala parazitara foarte periculoasa. Afectiunea este transmisa de o musculita de nisip, numita flebotom, care poarta un parazit din specia Leishmania, acesta localizându-se si multiplicându-se în celulele din splina si ficat. Musculita traieste, în general, în sudul Mediteranei, dar pe fondul schimbarilor climatice din ultima vreme, a migrat si în nordul Bazinului, invadând Malta, zone din Italia, Spania si chiar Grecia.

Encefalita japoneza:

Este o infectie virala, provocata de un arbovirus transmis de tântarul culex. În zonele endemice, numai 2 pâna la 3 % din tântari sunt purtatori ai virusului. Rezervorul animal al virusului este constituit de pasari si porci salbatici. Infectia este de obicei asimptomatica. În forma sa majora, maladia are drept consecinta encefalita, însa, sunt frecvente si meningita aseptica sau sindromul febril simplu, însotite de dureri de cap.

Febra hemoragica:

Este o afectiune grava, cu risc crescut de mortalitate. Este cauzata de virusul Marburg, care face parte din aceeasi familie cu virusul ce produce febra hemoragica Ebola. Acestia sunt unii dintre cei mai virulenti patogeni cunoscuti. Boala are un debut brusc, cu dureri de cap severe, localizate mai ales la nivel frontal si occipital. Faza acuta este caracterizata de febra, dureri abdominale si crampe, diaree severa, greata si varsaturi.

Febra galbena:

Este o boala contagioasa acuta, eruptiva, infectioasa, întâlnita în Africa Centrala, America tropicala (Amazonia) si America de Sud. La 10-20% dintre cazuri, boala este foarte grava, putând fi letala. Germenul care provoaca boala e raspândit de sângele persoanei infectate. Paduchele de haine, care paraziteaza pe pielea omului raspândeste boala. În prezent, epidemiile apar numai în conditii de igiena precara, în principal, în tari subdezvoltate.

Oana Neacsu – Click

Trackback URI | Comments RSS