Feb 09 2010
Otravire în masa prin alimente falsificate!
De la carne si lactate, la oua si derivate din oua, de la miere de albine si cereale, la sucuri, alcool si pâine, multe din alimentele pe care le consumam zilnic sunt contrafacute.
Verificati eticheta oricarui produs alimentar pe care îl cumparati, atentioneaza specialistii în nutritie.
Adaos de faina, gelatina, lapte batut, creta sau gips – astfel poate fi falsificata smântâna obtinuta prin extragerea grasimii din lapte, scrie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi în “Noua ordine alimentara”. Nutritionistul atentioneaza asupra produselor supuse în mod constant falsificarii, precum untul – prin înlocuirea grasimii din lapte cu untura de porc, seu de vita si chiar cu produse parafinice provenite din petrol, brânzeturile – prin înlocuirea partiala a proteinelor laptelui cu praf de albus de ou, plasma sanguina sau adaos de proteine vegetale ieftine, provenite din mazare, cereale si ouale. Nutritionistul afirma ca ouale alterate, provenite din incubarea mai multe zile la 37 grade C, dar depistate ca nefertile, pot fi comercializate ca atare, desi prezinta un potential crescut de a declansa toxiinfectii alimentare.
Cum verifici prospetimea oualor
Prospetimea oualor se apreciaza usor prin introducerea lor într-un vas cu apa cu fundul plat. Astfel, oul proaspat de pâna la 4 zile sta într-o pozitie orizontala la fundul vasului. Pe masura ce se învecheste, pozitia orizontala a oului tinde sa devina verticala, cu camera de aer în partea de sus. Daca oul este mai vechi de 7-8 zile, pozitia sa în apa este data usor înclinata, pentru ca dupa 15 zile, oul sa aiba în apa o pozitie de unghi la 45 de grade. Prof. Mencinicopschi recomanda consumul oualor ecologice, inscriptionate cu cifra 0 sau oua de la gaini crescute la sol sau în aer liber (inscriptionate cu cifrele 1 si 2), evitând consumul celor provenite de la gainile crescute la baterie si inscriptionate cu cifra 3.
Un alt aliment natural ce poate fi falsificat este mierea de albine, fie printr-un adaos de substante îndulcitoare naturale , precum siropurile de porumb sau melasa, ori prin adaosul unor îndulcitori de sinteza (zaharina E 954, ciclamati E 952), coloranti (caramel E 150), neutralizanti (carbonati de sodiu E 500, soda caustica E 524), ori adaos de polen.
Sucurile, produsele din fructe conservate cu zahar, dar si pâinea sunt alte alimente care pot fi falsificate. Daca la pâine se folosesc tot mai multi amelioranti de panificatie ca urmare a deprecierii calitatii de panificatie a grâului, în cazul sucurilor se observa dilutia cu apa si adaos de îndulcitori naturali, adaosul de acizi – citric, tartric, ascorbic sau de coloranti naturali si artificiali.
Cum ne protejam de falsuri? Citind si interpretând corect eticheta alimentelor, sustine prof. Mencinicopschi, de la termenul de valabilitate, compozitie, eticheta nutritionala, mentiunile privind alergenii, precum si indicatiile de pastrare si preparare – consum, coordonatele precise si reale ale fabricantului.
Diana Marcu – Gândul
[bookmark_me]
