Sep 16 2009
God bless Ireland! — “Irlanda”, cu “I” de la “Ilie”?!
La 20 de ani dupa ce caderea Zidului Berlinului indeparta jugul comunismului de pe gaturile a milioane de oameni, Europa se pregateste pentru inca un pas istoric.
In data de 2 octombrie, Irlanda merge la urne pentru un al doilea referendum cu privire la Tratatul de la Lisabona, pe care l-a respins anul trecut. Daca noul vot irlandez va fi “da”, atunci tratatul va intra in vigoare pana la sfarsitul anului, scrie The Telegraph. Daca initiatorii spun ca noul text va face o Uniune “mai democratica, mai transparenta si mai eficienta”, criticii cred insa ca acesta face parte dintr-un plan de a construi o entitate federalista care ameninta suveranitatea nationala.
S-au facut eforturi enorme, in cancelariile europene, pentru ca Tratatul sa se diferentieze de proiectul de constitutie europeana respins de Franta si Olanda.
Insa, daca e sa analizezi ambele texte, acestea sunt unul si acelasi, in ceea ce priveste scopurile lor. Pentru prima data, Uniunea Europeana va avea un presedinte ales pentru un mandat de doi ani si jumatate, o functie special creata pentru ca UE sa aiba o mai mare influenta in chestiunile internationale.
UE va capata tot mai multe atribute ale unui stat. Comisia Europeana, Parlamentul European si Curtea Europeana de Justitie vor capata atributii sporite, mai ales in chestiunile privind afacerile interne si justitia. Veto-ul national va fi eliminat intr-o serie de chestiuni.
Acestea si inca alte reforme au potentialul de a afecta vietile a celor 500 de milioane de europeni. Se ridica o serie de intrebari cu privire la directia viitoare a Europei (inclusiv a acelor tari care nu sunt inca in Uniune, dar si-au exprimat intentia de a adera) si cu privire la relatiile sale cu celelalte mari puteri ale lumii.
Parlamentele nationale, subordonate Uniunii
Practic, din punct de vedere legal, Tratatul de la Lisabona va constitui o noua Uniune Europeana, in forma unui stat supranational european.
Acesta va functiona ca un stat unitar atat in relatia cu alte state, cat si cu proprii cetateni. Noi toti vom deveni cetateni ai noii Uniuni Europene, iar interesele noastre vor fi aparate de Parlamentul Uniunii, de guvern si de presedinte.
Parlamentele nationale vor fi subordonate Uniunii. Spre deosebire de proiectul de constitutie, Tratatul nu mai aduce vorba de insemnele statale – steagul, imnul si motto-ul, desi acestea vor continua sa existe.
E greu sa-ti imaginezi o functie a statului pe care nu o va avea Uniunea Europeana o data ce va fi ratificat Tratatul. Pana si in chestiunea declararii razboiului, Tratatul prevede ca Uniunea poate declansa un conflict armat, insa statele membre se pot “abtine in mod constructiv”.
Pana acum, evolutia Uniunii este similara cu cea a statelor federale clasice: Germania, SUA, Canada si Australia. E adevarat insa ca UE a acumulat aceste puteri mult mai rapid decat unele din aceste state, scria Anthony Coughlan, exponent al miscarii irlandeze anti-Tratat, pentru Brussles Journal.
Federatie Europeana puternic centralizata
Diferenta esentiala dintre aceste federatii “clasice” si noua Uniune Europeana este ca primele, odata ce populatiile lor s-au linistit, au impartasit o limba comuna, istoria, cultura si solidaritatea nationala, toate acestea constituind o baza democratica care a facut ca autoritatea statului sa fie legitima si acceptabila.
In UE insa nu exista acest “noi” care se regaseste in alte federatii – criticii spunand chiar ca Tratatul este o incercare de a construi artificial o Federatie Europeana puternic centralizata, care sa reuneasca multele natiuni, popoare si state europene, fara stiinta si consimtamantul acestora.
Intrucat irlandezii sunt singurii care au posibilitatea sa se exprime intr-un referendum cu privire la Tratat, le ramane lor responsabilitatea de a alege pentru toti europenii calea pe care o va apuca UE – inapoi la masa dezbaterilor sau inainte, spre o organizatie suprastatala.
Ana Ilie – Ziare.com
[bookmark_me]


























